Wednesday, July 30, 2008

Cost of living si cafeaua scumpa

"Lenin s-ar rasuci in mormant la auzul vestii ca dupa 17 ani de la caderea comunismului, Moscova detine recordul de oras care are cea mai scumpa cafea". Asa incepe un articol recent din revista Forbes:

Deci cat costa cafeaua in Moscova? Un sondaj efectuat de Mercer (firma de consultanta care actualizeaza anual indicatorul "costul vietii" //cost of living) prin 143 de orase din lume ajunge la concluzia ca la Moscova gasim cea mai scumpa cafea: 10.19 dolari in medie/doza, servita in baruri, pub-uri , cafenele la "standarde internationale", frecventate de expati.

Pentru comparatie, la Paris e 6.77 dolari. Cea mai ieftina se gaseste in Buenos Aires, 2.03 dolari.

Moscova detine totodata recordul de cel mai scump oras din lume.
O data cu boom-ul pretului la "commodities", magnatii moscoviti prospera.

Tuesday, July 29, 2008

Interzis la tranzactii in marja in China

Vine ca fulgerul si loveste: Comisia de Supraveghere a sistemului bancar din China decide sa interzica tranzactiile in marja pe teritoriul Chinei pana cand se vor decide cum s-o reglementeze.

http://www.cbrc.gov.cn/english/home/jsp/docView.jsp?docID=2008061719AF8F0AFAA9ECAEFF64CA478879DB00

Asta pentru ca s-a descoperit ca 80%, chiar 90%, din investitori si-au luat teapa. "ASta e curata loterie", zis-au ei.
De doi ani, sistemul tranzactiilor in marja s-a aflat in faza de testare.
Pana una alta, bancile care ofera deja acest serviciu au interzis la cooptarea de noi clienti pe partea asta si trebuie sa-si regleze cat mai curand conturile outstanding cu clientii. Luna de luna trebuie sa raporteze la autoritatile chineze cate conturi si sume outstanding au, profituri, simulari la stress etc.

Doua concluzii, ba chiar trei:
Chinezii sunt destepti.
De ce oare "lumea buna" nu se declara scandalizata de asa afront????
Statistica cu 80-90% pierderi am impresia ca nu e valabila doar la chinezi. E o realitate, dar shhhhhhhhhhh, e secret......

Friday, July 25, 2008

Defectul indicelui Big Mac

"Inventat" de revista The Economist si actualizat o data pe an, in luna iulie, indicele Big Mac are pretentia ca stabileste paritatile corecte intre diferite valute si dolarul american. Ideea de baza este ca pretul unui hamburger Big Mac trebuie sa fie la fel peste tot in lume: daca acesta costa in America 3,41 USD, iar in Rusia 52 ruble, atunci cursul usd/rubla trebuie sa fie 15,25. Se compara cu cotatia momentului si se da verdictul: dolarul este subevaluat sau supraevaluat in raport cu....

Recent (iulie 2008), The Economist a actualizat indexul pe pagina sa web.

http://www.economist.com/finance/displaystory.cfm?story_id=11793125

Succint, valutele europene sunt supraapreciate, iar cele asiatice subevaluate. In afara de dolarul australian, nimic nu bate cu nimic.

Indexul a comportat cateva critici de-a lungul timpului.
Critica mea: McDonald's poate practica marje diferite de profit, in conditii de cost egale (desi diferentele salariale nu sunt de neglijat). Sa luam numai populatia Chinei... Ce fericiti ar fi cei de la McDonlad's daca numai un sfert din populatia Chinei ar ingurgita un hamburger pe zi, in drum spre serviciu. In aceste conditii, la volum ridicat, marja ar putea scadea drastic fata de alte tari.

Acelasi lucru este valabil si pentru alte produse/servicii: drepturile de autor si proprietatea intelectuala, de pilda.
Daca costurile pe care le incumba nu ar fi asa ridicate, nici pirateria n-ar fi asa mare. Oare cat o costa un film pe DVD in China?

Sunday, July 20, 2008

Despre ask si alte povestiri

O femeie intra intr-o bacanie si cere o duzina de oua.
-Face douazeci de copeici, ii spune bancanul.
-Douazeci de copeici! Dar laptarul de peste drum le vinde cu cincisprezece copeici duzina!
-Atunci du-te si cumpara de peste drum!
-Din pacate, nu mai are.
-Asa, zice bacanul. Eu, cand nu mai am, le vand tot cu cincisprezece copeici.

Din Cercul mincinosilor (Jeane Claude Carriere, Humanitas, 2003).

Wednesday, July 9, 2008

Demitizarea triunghiului

Londra, New York, Tokyo... desemnate multa vreme drept punctele fierbinti ale pietei FX. Sondajul trienal BIS din 2007, indica o rasturnare de situatie: primele 3 centre financiare care deruleaza cele mai mari volume pe FX la nivel global au devenit Londra (34.1%), New York (16.6%) -pana acum nici o schimbare- si Zurich (6.1%)... Tokyo cade pe locul 4 (6%).

http://www.bis.org/publ/rpfxf07t.pdf?noframes=1

Sunday, July 6, 2008

De week-end ... Despre statutul analistului

Pentru ca am mai vorbit de cartea lui Niederhoffer (Education of a speculator) si tot e week-end, am sa impartasesc parerea acestuia despre analiza si analisti. Pe scurt, ii detesta. Pe lung, face o comparatie intre acestia si cel mai cunoscut oracol din Grecia antica (oracolul delphic) si propune concret pasi de urmat in vederea atingerii statutului de analist consacrat si imbatabil.

Oracolul din orasul Delphi era legat in special de o crapatura din pamant din care, spune-se, ieseau aburi si gaze cu puteri imbatatoare. Din aceasta crapatura se ivea vointa zeului Apollo, care era interpretata de preoteasa Pythia. Toata floarea cea vestita a cetatilor grecesti si oameni simpli veneau in pelerinaj la pitoneasa sa le ghiceasca, sa se sfatuiasca. Alaturi de preoteasa stateau preotii care transpuneau in hexametri spusele acesteia, dupa ce lua pe nas niste abur halucinogen, rumega frunze de laur si efectua tot felul de giumbuslucuri, parte a ritualului complex menit sa o aduca pe pitoneasa la stadiul extatic. Lesne de ghicit, oracolul in sine era infailibil. Raspunsul era formulat in termeni ambigui, ce facea ca raspunsurile neconforme cu realitatea sa fie puse pe seama unor erori de intepretare sau a felului in care omu' formulase intrebarea.

Savanti au cercetat izvoade antice si au facut 5 clustere cu raspunsurile oracolului: 30% porunci, 40% afirmatii, 25% interdictii, 3% afirmatii despre viitor fara caracter predictiv si doar 2% predictii clare.

Tot asa si cu analistii nostri. Printre variatiile moderne ale profetiilor delfice se pot identifica:
Porunci/comenzi : "Reduceti expunerea pe actiuni cu 5% si investiti banii in marfuri sau metale pretioase".
Declaratii: "Volumele de tranzactionare sunt foarte reduse. Pretul va creste odata ce investitorii vor intra pe cumparare "
Interdictii: "Intrucat indicatorii de analiza tehnica (gen RSI) nu indica clar o directie, stati departe de piata".
Declaratii despre viitor fara caracter predictiv: "Am cumparat actiuni ale companiei X si au scazut cu 25% pe fondul stirii ca societatea trebuie sa plateasca in urma unui proces Y mil. Managerul executiv al companiei considera decizia fara temei si o va ataca in instanta".
Predictii clare: "In contextul actual, consideram ca intr-o jumatate de an pretul petrolului va reveni la nivelul de dinainte de criza, adica 100 dolari/baril".

Acestea fiind zice, Niederhoffer propune niste linii directoare pentru business-ul oracolului in vremurile moderne:
- sediu impresionant, departe de de vecinatatea clientilor
- la conducere, trebuie instalat un guru, preferabil care bate spre 100 ani
- evitarea emiterii de predictii. analistii trebuie sa se rezume la declaratii, avertismente si interdictii
- daca audienta tine mortis ca analistul sa faca o previziune, aceasta trebuie conditionata de evenimente putin probabil sa se intample in viitor. cand e pus la perete, analistul trebuie sa emita o previziune neconditionata de asa maniera, incat sa pretinda ca a avut dreptate, indiferent de rezultat
- evaluarea acuratetii previziunilor trebuie facuta de analist inainte sa apuce altcineva s-o faca
- cand privind retrospectiv, analistul a nimerit-o cu prorocirea, trebuie organizata o conferinta multimedia in care metodologia trebuie revazuta in detaliu si despicata in patru
- daca audienta e mai naiva, a se face o previziune al carei rezultat e cunoscut dinainte
- noi tehnici de previzionare trebuie prezentate la fiecare intalnire publica, asa incat clientii sa petreaca mai mult timp evaluand metodologia decat analizand acuratetea profetiilor trecute ale oracolului
- monitorizarea stricta a frecventei rapoartelor care descriu si avertizeaza fata de cele care se incumeta la previziuni.

Impartasim sau nu punctul asta de vedere? :)

Saturday, July 5, 2008

Citatul zilei

"No other invention on Earth has increased paper consumption as much as the email."

Chief economist Deutsche Bank, Norbert Walter

Rate de dobanda in perspectiva

Un site pe care il recomand calduros este:

http://www.dbresearch.com/servlet/reweb2.ReWEB?rwsite=DBR_INTERNET_EN-PROD

adica rapoartele de analiza ale Deutsche Bank.

Sunt clare, concise, scrise la obiect, pe intelesul tuturor, fara bla-bla, ascunzisuri dupa deget sau infatuare. Abordeaza foarte multe domenii si de fiecare data afli ceva interesant.
Iti poti deschide cont pe site si sa te abonezi la newsletter-ele lor, asa incat sa fii permanent updatat cu ce produc si sa nu fii nevoit de fiecare data sa intri pe pagina lor sa verifici noutatile.

Saptamana asta mi-au trimis previziunile lor pe rata dobanzii (apropo, au scris negru pe alb ca sigur ridica ECB dobanda la 4.25%, evident inainte sa se produca evenimentul):


Regiune Sep-08 Dec-08 Jun-09
SUA 2.00 2.00 2.00
Japonia 0.50 0.50 0.50
Euroland 4.25 4.25 3.75
UK 5.00 5.00 4.50
Suedia 4.50 4.50 4.25
Elvetia 3.00 3.00 2.75
Canada 3.00 3.25 3.50
Australia 7.50 7.50 7.25
Noua Zeelanda 8.00 7.50 6.75
China 4.14 4.41 4.41
India
Brazilia 13.30 14.30 14.00
Rusia 11.00 11.00 11.00

Sursa: Deutsche Bank, Central Bank Watch, 30 iunie 2008

Wednesday, July 2, 2008

Pozitii in FX

BNR publica in premiera un clasament al bancilor dupa active si fonduri proprii:


http://www.tmctv.ro/articol_43209/bnr_a_intocmit_un_clasament_al_bancilor_din_romania.html

Este interesant ca astfel poti avea o perspectiva pozitiilor "proprii" pe FX... Deci pe o singura valuta, toata lumea nu poate fi deschisa la final de zi mai mult de 639 mio eur. Cam pe-acolo...


Sursa: Money Channel

Monday, June 30, 2008

Educatia unui speculator. Bondul american pe 30Y


O carte si un autor: "Education of a speculator", Victor Niederhoffer.

Sentimentala, oarecum profitoare dupa urma lui George Soros, in slujba caruia autorul a dedicat cativa ani, in mare parte plicticoasa, cartea contine si niste "ponturi" bune.

Unul dintre acestea se refera la comportamentul obligatiunilor guvernamentale americane cu maturitate la 30 ani: inainte si dupa licitatia pe piata primara.
Niederhoffer analizeaza aceasta piata in perioada 1987 (dupa prabusirea bursei) si 1996 si gaseste urmatorul rezultat, cu relevanta statistica si economica: preturile scad cu 3 zile inainte de licitatie, pentru ca sa revina la nivelul initial dupa 3 zile cand a a avut loc licitatia. Acest diferential de dobanda aplicat la un volum de 60 mld. USD (cat reprezenta piata SUA la 30Y la acel moment) se transpune intr-un cost pentru guvernul american (si un castig al dealerilor primari) de aprox. 400 mil. USD si reprezinta pretul pe care guvernul SUA este dispus sa-l plateasca bancilor pentru a mentine functionala piata pentru acest tip de obligatiuni.

Pe verificate si pe luate ..... fenomenul persista in continuare.

Si un grafic din Reuters cu bond-ul asta ... de unde rezulta ce important e sa lansezi un astfel de bond pe inflatie in scadere.


Saturday, June 28, 2008

Ca de weekend... fuste si actiuni

Intre ele exista o stransa corelatie..... Teoria "hemline" sustine ca pe piata americana indicele Dow Jones a urmat croiala fustelor femeiesti. Fustitele scurte (anii '20 si '60) sunt tipice pentru piata bullish, iar fustele lungi (anii '30 si '40) sunt o caracteristica a pietelor bearish.
Psihologic, s-a gasit explicatia: cand oamenii inoveaza, se simt liberi, poarta fuste scurte pentru placerea proprie si a altora, se creaza o atmosfera de asa natura incat optimismul se rasfrange si asupra bursei.. oamenii au chef sa cumpere actiuni si cred in potentialul acestora.
Cand lungimea fustelor atinge potentialul maxim (ceva de genul, mai scurt de atat chiar nu se mai poate), acesta este un semnal la fel de bun ca orice indicator de analiza tehnica, care declanseaza vanzarea.
Deci "Don't sell till you see the heights of their thighs" :)

Petrolul, aurul si ... inflatia de Romania




Pentru ca s-a scumpit petrolu' al naibii, m-a strafulgerat ideea sa compar litrul de benzina la americani cu ce-i la noi.

Aflu de pe sursa cat se poate de oficiala (http://tonto.eia.doe.gov/oog/info/gdu/gasdiesel.asp) ca fiecare stat american pretuieste benzina/motorina in legea lui si galonul de benzina a fost cuprins saptamana asta intre un minim de 3.88 dolari in Houston si 4.61 dolari in Los Angeles. Medie in toata America: 4.08 dolari. Motorina e mai scumpa: 4.65.

http://www.gasbuddy.com/gb_gastemperaturemap.aspx

Un galon reprezinta exact 3.785411784 litri. Asta inseamna ca un litru de benzina la ei costa intre 1.02-1.22 usd/litru, cu tot cu taxe... mi se pare mie sau e mai ieftin ca la noi?!

Tot pe site-ul EIA, aflam de mecanismul de transmisie a pretului titeiului brut pe pietele internationale in pretul benzinei/motorinei la consumator:


Un articol f interesant pe CNN din mai 2008 ne explica de ce America are benzina asa de ieftina: secretul consta in subventii de la stat. (http://money.cnn.com/2008/05/01/news/international/usgas_price/?postversion=2008050109).

Unde credeti ca e cea mai scumpa benzina? ............ Aflu cu surprindere ca in Eritreea. Saracii..... Si mai zic ca au vecini, mari exportatori de titei.
In tarile arabe, e o nimica toata.

Most expensive places to buy gas
RankCountryPrice/gal
1Eritrea$9.58
2Norway$8.73
3United Kingdom$8.38
4Netherlands$8.37
5Monaco$8.31
6Iceland$8.28
7Belgium$8.22
8France$8.07
9Germany$7.86
10Portugal$7.84
108United States$3.45


Where gasoline is cheapest
RankCountryPrice/gal
1Venezuela12 cents
2Iran40 cents
3Saudi Arabia45 cents
4Libya50 cents
5Swaziland54 cents
6Qatar73 cents
7Bahrain81 cents
8Egypt89 cents
9Kuwait90 cents
10Seychelles98 cents
44United States$3.45



Am invatat la scoala despre socurile petroliere din anii '80. In vremurile alea, titeiul se cota super decent si se vorbea de "criza", "soc". Acum stam linistiti si nu intram in manuale.

Cand e bine sa tranzactionam FX pe international


Ideal 15-19 (ora Romaniei), cand se intersecteaza Londra cu New York.

Sa stam linistiti si sa ne bem cafeaua intre 9-11 (ora Romaniei), cand se trezeste Europa si Japonia se pregateste sa plece acasa.

Potrivit unui studiu realizat de Kathy Lien (mai degraba, carte - catre care am facut link in sectiunea books de pe blog, "Day trading the currency market"), intre 15-19 (ora Romaniei) este surprinsa peste 70% din volatilitatea pietei. Cartea (prima editie, pe care o am eu) este publicata in 2006, iar datele pe care le-a folosit sunt din perioada 2002-2004. Tipa este chief strategist la FXCM (broker) si a fost dealer pe FX la JP Morgan. Ma gandesc sa aduc la zi statisticile ei ... cand reusesc sa ajung la o concluzie, o sa postez.


ParitatiIntersectarea zonelor SUA si EuropaIntersectarea zonelor Asia si EuropaAmplitudine maxima (range maxim in 24 h, pe toate pietele)Volatilitate surprinsa in intervalul orar de intersectare a zonelor Europa si SUA
ora New York8 a.m. - 12 a.m.2 a.m. - 4 a.m.
8 a.m. - 12 a.m.
ora Romaniei3 p.m. - 7 p.m.9 a.m. - 11 a.m.
3 p.m. - 7 p.m.
EUR/USD65328774.7%
USD/JPY58297973.4%
GBP/USD784311269.6%
USD/CHF684311758.1%
EUR/CHF40245375.5%
AUD/USD592059100.0%
USD/CAD74289478.7%
NZD/USD38205273.1%
EUR/GBP27164067.5%
GBP/JPY996014568.3%
GBP/CHF1056215070.0%
AUD/JPY47266374.6%

Nota: cifrele sunt pips-i.

Sunday, June 22, 2008

Cele mai tari branduri

Top 100 mondial se gaseste urmand linkul:

http://www.brandz.com/upload/BrandZ-2008-RankingReport.pdf

De unde aflam ca cele mai tari branduri de banci in 2008 sunt:

BancaValoare brand (mld USD)Variatie
fata 2007
Bank of America33.115%
Citi30.3-10%
ICBC28.070%
American Express24.87%
Wells Fargo24.72%
China Construction Bank19.682%
Bank of China19.442%
Royal Bank of Canada19.039%
HSBC18.56%
Deutsche Bank15.114%
ING*15.131%
Banco Santander14.520%
Chase12.814%
Goldman Sachs11.945%
Morgan Stanley11.31%
UBS11.2-3%
Wachovia11.010%
Merrill Lynch9.8-16%
JP Morgan9.815%
BBVA9.5N/A
* ING’s value Includes value from insurance business

Cel mai valoros brand este cel al Google, care face 86 mld. USD, urmat de general Electric - 71 mld. usd.